Vijelia

Grupul imită o furtună întreagă doar cu mâinile și picioarele, sunet cu sunet, pe cerc.

Toată lumea stă în cerc, în picioare sau așezată. Începi tu, frecându-ți palmele — sunetul ploii care se apropie. Vecinul din dreapta ta face același lucru, apoi următorul, până când tot cercul freacă palmele.

Când a intrat și ultimul, treci la mișcarea următoare și ea se propagă la fel, unul câte unul: lovești palma cu un deget, apoi pocnești din degete, apoi bați din palme, apoi te lovești peste coapse și, la final, bați din picioare — asta e vijelia. Ca să se termine furtuna, inversezi ordinea mișcărilor până se ajunge înapoi la tăcere.

Reguli

  • Nimeni nu schimbă mișcarea până nu o vede la vecinul din stânga.
  • Nu se vorbește deloc pe tot parcursul.
  • Pornești mișcarea nouă abia după ce cea veche a făcut turul complet.
Merge excelent seara, ca trecere spre un moment liniștit. Tăcerea de la final e partea cea mai bună — nu o strica vorbind imediat.

Materiale necesare

Nimic.